Informații generale – Comuna Sîg

I.1. Așezarea și limitele comunei Sîg

Comuna Sîg este situată în extremitatea sud-vestică a județului Sălaj, la izvoarele Barcăului, la 36 km de municipiul Zalău (reședință de județ) și 28 km de cel mai apropiat oraș – Șimleul Silvaniei.

Teritoriul comunei este situat la contactul dintre Depresiunea Silvaniei, Munții Plopiș și Munții Meseș, având o suprafață de 87,88 km² (2,20% din suprafața județului Sălaj).

I.2. Relieful

Relieful este predominant de dealuri, munți și piemonturi joase. O parte din comună este străbătută de Munții Plopiș (satele Tusa, Sîrbi și Mal), atingând pe teritoriul comunei până la 882 m (Vârful Merișor) și o desfășurare în lățime de până la 15 km.

Piemontul Oșteana (satele Tusa, Sîrbi și Mal) constituie zona de legătură dintre Munții Meseșului și Munții Plopișului, cu înălțimi între 400–600 m. Dealurile Bănișorului (satele Sîg și Fizeș), cuprinse între Valea Barcăului și Valea Crasnei, au altitudini medii de 300–400 m.

I.3. Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică este reprezentată de văile: Valea Banului, Sîgului, Călinii, Șteii, Topliții, Boului, Corbului și Dobrei, care se varsă în rețeaua de râuri aflată pe teritoriul județului Sălaj (Someș, Crasna și Barcău) și aparține bazinelor hidrografice Someș–Tisa și Crișuri.

I.4. Clima

Temperatura medie anuală este de ~6°C în sectorul montan, ~8°C în zonele deluroase și ~9°C în regiunile joase (depresiuni și văi). Minimele lunare în ianuarie se încadrează între -2°C și +5°C, iar maximele în iulie între 15°C și 20°C.

I.5. Structura administrativ-teritorială

I.5.1. Satele aparținătoare

• Sîg (centru de comună)
• Mal
• Tusa
• Fizeș
• Sîrbi

I.5.2. Tablou demografic general

I.5.2.2. Structura pe etnii

• Români: 2878
• Maghiari: 6
• Rromi: 492
• Slovaci: 100

I.6. Căile de comunicație

I.7. Resurse naturale

II.1. Agricultura

Cea mai mare parte a populației este ocupată în agricultură, iar o parte mai mică în celelalte ramuri ale economiei. Se înregistrează o scădere a acestei ocupări, datorită mecanizării și migrației forței de muncă (spre localități industrializate, alte județe și alte țări).

II.1.1. Factori care influențează dezvoltarea agriculturii

• Relieful: suprafață preponderent deluroasă; înclinare mare; frecvență altitudini 400–600 m (și sub 400 m în glacisuri și albii).
• Clima: temperatura medie anuală ~8°C; ~45 zile/an peste 25°C; 10–15 zile/an peste 30°C; precipitații 700–1000 mm/an, cu maxime la sfârșitul primăverii și începutul verii.
• Solurile: fertilitate destul de bună; productivitate medie; necesită îngrășăminte naturale și chimice; culturi: cartof, secară, ovăz, grâu, plante furajere; livezi: măr și prun.

II.1.2. Forma de exploatare a pământului

Cooperativizarea a cuprins comuna Sîg în iarna anului 1962 (Sîg și Fizeș). Satele Tusa, Mal și Sîrbi nu au fost cooperativizate, menținând sectorul individual.

Suprafața administrativă: 8878 ha, din care 2815 ha arabil, 2239 ha pășuni, 3161 ha păduri, 347 ha fânețe și 209 ha livezi. Cea mai mare parte este deținută de sectorul individual; o parte se află în administrarea Consiliului Local (pășuni, păduri), iar o parte în administrarea Romsilva Zalău și Cluj.

II.4. Asistență socială, învățământ, cultură și religie

II.4.1. Asistență socială

În centrul de comună există un dispensar medical (dat în folosință în 1962, modernizat în 1993–1994). Din 2000 funcționează și o farmacie, alături de două cabinete (medicină generală și stomatologie).

II.4.2. Învățământ

Zona are specific premontan cu caracteristici montane. Populația își câștigă existența din produse agricole și animaliere. Sunt identificate dificultăți legate de distanțe mari, acces dificil pe vreme nefavorabilă, solicitare în activități gospodărești și resurse materiale reduse.

II.4.3. Cultură și artă

În fiecare localitate există câte un cămin cultural. Comuna are două biserici de lemn incluse în Lista Monumentelor Istorice (Sîrbi – 1707; Tusa – 1740), cu elemente artistice și istorice relevante (pictură, inscripții).

II.4.4. Religie

II.5. Turismul

Comuna Sîg dispune de un potențial turistic remarcabil, datorită poziției geografice, peisajului divers și accesului (aprox. 20 km de E60).

Penetrarea tehnologiei informației și comunicațiilor are un nivel redus, din cauza cererii deficitare, puterii scăzute de cumpărare, educației TIC și disponibilității infrastructurii (acces/cost).

Există o dotare redusă cu calculatoare și acces la internet aproape inexistent la nivel de gospodării și, în trecut, și la nivel instituțional.

În administrația publică, dotările IT și accesul la internet au înregistrat progrese: Primăria dispune de 8 calculatoare, dintre care unul server cu acces la internet (dial-up, conform descrierii originale).